Blogger Layouts

Despre blog

Prietene, in cazul in care nu stii ce este de capul acestui blog, da-mi voie sa te lamuresc. Pe acest blog vei gasi articole in care sunt analizate mituri biblice si in care sunt dezvaluite aberatiile si toate lucrurile ascunse in spatele "mastii" bibliei(mentionez ca absolut toate lucrurile surprinzatoare referitoare la biblie sunt demonstrate de citate chiar din aceasta carte). De asemenea, aici vei gasi si articole care comfirma ca defapt crestinismul este o inventie menita sa manipuleze omenirea, iar papa, preotii si alti oameni de teapa lor nu sunt decat niste lupi in pielea oilor, oricat de sfinti or incerca ei sa para. Oricum, iti urez lectura placuta si sper ca acest blog sa iti raspunda macar la cateva intrebari sau te-ai putea ajuta de acest blog pentru a le demonstra celor din jurul tau ca aparentele inseala in absolut toate cazurile...chiar si cel al crestinismului.

Adam şi Eva

Aşa cum ştiţi voi toţi, după ce a creat Pământul, dumnezeu l-a creat pe om. Atunci când dumnezeu l-a creat pe om, l-a făcut fără minte, cam ca animalele. Adam, primul om, nu avea judecată, defapt, dumnezeu l-a creat doar ca să fie cineva care să aibe grijă de Pământ şi de grădina edenului (Geneza 2:15) Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s'o lucreze şi s'o păzească. Adevărata intenţie a lui dumnezeu era aceea de a-l înrobi pe om pentru totdeauna, fără ca acesta să poată gândi măcar sau să fie în stare să aleagă ce e bine şi ce e rău. Dintr-un motiv cu totul necunoscut, dumnezeu a plantat în acea grădină un pom care i-ar putea da omului aceleaşi abilităţi pe care le posedă şi el şi pe care defapt nu vroia ca omul să le deţină. De asemenea, dumnezeu a plantat un pom care să confere viaţă eternă.
După aceea, dumnezeu i-a spus omului că are voie să mănânce din oricare alt copac din grădină, dar cu excepţia pomului cunoaşterii binelui şi a răului, altfel, acesta va muri chiar în aceeaşi zi în care a comis această faptă (Geneza 2:17) dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit. Dumnezeu i-a dat omului instrucţiunile sale şi anume să nu muşte din fructele acelui copac.
Mai târziu, dumnezeu creează femeia dintr-o coastă de a lui Adam, astfel cică femeia este o proprietate a bărbatului (halal zeu mai e, dacă nu îi respectă pe oameni în mod egal, ci le consideră pe femei nişte obiecte şi pe bărbaţi oameni). Omul a respectat cuvântul lui dumnezeu cu stricteţe, până într-o zi când apare Lucifer sub forma unui şarpe, rugând-o pe Eva să îi spună ce ordine le-a dat dumnezeu. Eva a repetat ordinul dat de dumnezeu, spunând că dumnezeu le-a interzis să mănânce din fructele pomului cunoaşterii binelui şi a răului iar în caz contrar ei mor. Atunci şarpele îi spune Evei că defapt dumnezeu i-a minţit spunându-le asta, iar motivul pentru care i-a minţit a fost acela că în cazul în care omul va muşca din fructul pomului, acesta va căpăta raţiune, având astfel abilitatea de a gândi liber. Din moment ce Adam şi Eva erau nişte fiinţe fără minte, bine înţeles că ei nu ştiau nici dacă e rău să asculte de Lucifer şi nici dacă e bine să asculte de dumnezeu, aşa că ei erau într-un fel "setaţi" să execute toate ordinele primite, indiferent de la cine veneau acestea, aşa că Eva a luat fructul şi a mâncat din el şi a mâncat şi Adam. După ce au muşcat, aceştia întradevăr au căpătat raţiune, fiind capabili să gândească şi să ia deciziile singuri fără a li se dicta de cineva(aşa cum ar trebui să faceţi şi voi). Având raţiune, au văzut că sunt dezbrăcaţi şi au realizat că e greşit în asta, aşa că şi-au făcut haine din frunze( de aici rezultă că dumnezeu a făcut ceva rău-nu că faptul că i-a făcut dezbrăcaţi ar fi singurul lucru rău). Apoi ei l-au auzit pe dumnezeu venind (e interesant faptul că dumnezeu, care nici măcar nu are corp, făcea o plimbare pe acolo), aşa că s-au ascuns de el. Dumnezeu, care e "a toate ştiutor" nu a ştiut unde se ascundeau Adam şi Eva, aşa că i-a strigat. Atunci Adam a ieşit din ascunzătoare şi i-a spus că s-a ascuns de el pentru că ştia că făcându-şi haine, nu i-a respectat. Dumnezeu, atunci şi-a dat seama că Adam a putut face una ca asta pentru că avea raţiune şi singurul mod de a căpăta asta era prin a muşca din fructul interzis. În loc să răspundă pentru faptele sale, Adam dă imediat vina pe Eva, iar Eva a dat vina pe şarpe. Astfel dumnezeu, în "înţelepciunea" şi "dreptatea" sa, nu a realizat că totuşi singurul vinovat pentru toate acestea era el. El a pus responsabile nişte fiinţe cărora nici măcar minte nu le-a dat. De asemenea, dumnezeu a dat vina pe aceste fiinţe care nici măcar nu ştiau ce e bine şi ce e rău(deci era normal şi de aşteptat să fie convinşi să nu respecte cuvântul lui dumnezeu din moment ce nu ştiau dacă asta e bine sau rău) şi pe lângă toate astea, nici măcar nu a intuit că s-ar putea întâmpla una ca asta, nici măcar nu s-a gândit la aşa ceva, el care pretinde că e înţelept şi a toate ştiutor. Aşa că dumnezeu i-a pedepsit pe şarpe, pe Adam şi pe Eva. După ce le-a promis o viaţa plină de chin şi suferinţă, dumnezeu le-a făcut haine. După aceea dumnezeu le-a spus îngerilor ce şi cum (Geneza 3:22) Domnul Dumnezeu a zis: ,,Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscînd binele şi răul. Să -l împedecăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mîna, să ia şi din pomul vieţii, să mănînce din el, şi să trăiască în veci.``

În concluzie, dumnezeu i-a greşit omului cu următoarele lucruri:
  • nu i-a dat nici măcar minte;
  • l-a făcut defapt un sclav care să aibe grijă de Pământ şi de Eden;
  • l-a ameninţat şi l-a şi minţit în legătură cu moartea;
  • a făcut discriminare, considerând-o pe femeie un obiect şi o proprietate a bărbatului, chiar dacă el spune că toţi suntem egali în faţa lui şi că ne iubeşte pe toţi în mod egal;
  • a avut pretenţii de la om să aibe grijă de creaţia lui şi să îl asculte şi nici măcar nu i-a dat minte;
  • l-a făcut dezbărcat, ceea ce este un lucru rău din moment ce omul, după ce a căpătat raţiune şi a început să ştie ce e bine şi ce e rău, a luat măsuri. Concluzia: dumnezeu a făcut ceva rău şi a făcut asta intenţionat;
  • nu şi-a asumat răspunderea pentru faptele sale şi a găsit ţap ispăşitor pe om care înainte de a fi săvârşit acea faptă, nu avea minte şi asta din vina lui dumnezeu;
Şi cam asta e despre Adam şi Eva şi despre cât de "sincer" şi "iubitor" este dumnezeu.

Un comentariu: