Acum multi ani, cand Biserica crestina avea control complet asupra guvernului si oamenilor, putem vedea, datorita inchizitiei, cat de bolnavi puteau fi acei oameni si cat de departe erau in stare sa ajunga sa ii faca pe oameni sa il accepte pe Iisus. Cum spuneam, prin intermediul inchizitiei, fete si baieti in varsta de 9 si 10 ani erau acuzati de vrajitorie. Copiii mult mai mici erau torturati pentru a extrage de la ei marturii impotriva parintilor lor. Dupa ce au smuls cu succes o marturie mincinoasa de la niste copii nevinovati, copii respectivi erau biciuiti, in timp ce erau totodata fortati sa se uite la parintii lor cum erau arsi pe rug. Un document dezvaluie un caz din orasul silezian Neisse in care a fost construit un cuptor urias si in care, timp de zece ani, peste o mie de "vrajitoare (unele in varsta de doi ani chiar)", erau arse de vii! O parte din victime erau si in varsta, cea mai mare parte avand peste 80 de ani, dar oricum, acest detaliu nu conta pentru Biserica.
Biserica crestina a ucis, torturat, mutilat si distrus milioane de vieti atat prin intermediul Inchizitiei, cat si prin intermediul razboaielor pornite de catre aceasta. Multi dintre oameni nici macar nu au auzit de aceasta perioada macabra care defapt arata adevarata intentie a Bisericii. Intre anii 1450 si 1600, peste 30,000 de "vrajitoare" au fost torturate si arse pe rug.
In timpul domniei lui Constantin (306-337 d. Hr.) doctrinele Bisericii crestine erau considerate o fundatie a legii. Ereticii (oamenii care se opuneau invataturilor Bisericii) erau torturati si, eventual, ucisi. Erezia era considerata o ofensa adusa si impotriva statului, nu numai a Bisericii. Timp de sute de ani, ereticii au fost vanati.
In anul 430 d. Hr. liderii Bisericii au hotarat ca erezia sa fie pedepsita cu moartea. In anul 906 d. Hr., "Canoni Episcopi" a fost primul corp bisericesc care a interzis vrajitoria. Inainte ca Inchizitia sa fi fost in curs de desfasurare, Biserica acceptase totusi ereticii, dar cu anumite conditii. De exemplu:
- trei duminici la rand, ereticul era dezbracat de la brau in sus si biciuit pe tot parcursul drumului de la intrarea un sat/oras pana la usa bisericii.
- ereticul nu avea voie sa consume oua, carne si branza, decat in perioada Pastelui, penticostalului si Craciunului, ca dovada a penitentei sale.
- timp de 20 de zile, de doua ori pe an, ereticul nu avea voie sa consume peste si timp de trei zile in fiecare saptamana, nu avea voie sa consume peste, vin si ulei, si sa tina post, daca starea sanatatii sale ii permitea asta.
- de asemenea, ereticul era obligat sa poarte haine monahale doua cruci mici cusute pe piept.
- ereticul era obligat sa asculte slujba in fiecare zi si, de sapte ori pe zi, trebuia sa recite orele canonice si, in plus, era obligat sa recite "Tatal nostru" de zece ori in fiecare zi si de 20 de ori in fiecare noapte.
- ereticul era obligat de asemenea sa ramana cast, iar in fiecare luna trebuia sa raporteze un alt eretic unui preot care avea sarcina de a tine sub observatie ereticii.
Nu se stie exact cand a inceput Inchizitia, dar multe surse spun ca a inceput sa se manifeste in timpul primilor 6 ani ai domniei papei Grigorie al IX-lea, intre 1227 si 1233. Papa Grigorie al IX-lea care a condus Biserica intre anii 1227 si 1241 era supranumit si "Tatal Inchizitiei".
Inchizitia era o campanie de tortura, mutilare, ucidere in masa si distrugere a vietii umane. Puterea Bisericii a crescut pana cand a ajuns sa aibe control total asupra vietilor tuturor oamenilor. Capii Vaticanului nu erau satisfacuti de progresul facut de liderii regionali in ceea ce privea eliminarea ereziei. Papa Inocentiu al III-lea a angajat el insusi inchizitori care ii raspundeau in mod direct. Autoritatea lor a fost oficializata prin intermediul bulii papale de pe 25 martie 1199. Inocentiu a declarat: "oricine inecarca sa construiasca propria sa viziune asupra lui Dumnezeu, care nu e in concordanta cu dogma crestina, trebuie ars fara mila."
In anul 1254, pentru a inlesni munca inchizitorilor, Papa Inocentiu al IV-lea hotarat ca identitatea acuztorilor sa ramana anonima, ramanand astfel in siguranta. Multe biserici aveau chiar si o lada in care informatorii puteau introduce acuzatii scrise, impotriva vecinilor lor. Trei ani mai tarziu, Papa a autorizat tortura ca metoda de extragere a confesiunilor eretice. Toate victimele erau torturate intr-o singura camera, apoi, daca faceau confesiunea, erau dusi intr-o alta camera pentru a le marturisi inchizitorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu